Pierderea virginităţii

Mâinile lui calde curg în valuri deasupra trupului tău arzând de dorinţă. Respiraţia adâncă, precum cea a prăzii care-şi cunoaşte destinul şi îşi anticipează tot mai tensionată soarta, umple încet golurile din jurul vostru. Buzele lui îţi cuprind gura însetată, mai apoi sânii dornici, mai apoi abdomenul timid... hainele încep să părăsească trupurile păgâne, iar dorinţa pune tot mai mult stăpânire peste raţiunea confuză...ştiţi amândoi ce va urma...

Aşa este, vorbim despre prima noapte petrecută în doi. Mulţi au visat la momentul acesta, mulţi nici nu au îndrăznit să o facă, din teama că el nu va sosi niciodată. Şi totuşi, ai o prietenă la care ţii, pentru că eviţi de ceva timp să-i spui că o iubeşti, ea ţine la tine, dar îi este frică la rându-i de neînsemnatele, dar atât de frumoasele cuvinte te iubesc. Amândoi aţi petrecut momente minunate împreună, dar tu vrei acum mai mult. Şi poate că şi ea vrea. Amândoi vreţi să mergeţi mai departe, dar niciunul nu ştiţi cum să o faceţi. Bineînţeles, apare din nou teama de necunoscut, inexistenţa unei experienţe anterioare te va face să eziţi. Dar îţi doreşti atât de mult...Primul pas este deja făcut. Eşti cu ea, nu-i aşa? Ea este, la urma urmei, prietena ta! Poate o cină romantică ar da tonul, poate o plimbare în parc, poate câteva pahare de vin înghiţite în sec acasă la tine, toate sporind doar anticiparea, gândul la ce ar putea urma. Ea ţine la tine, dar nu vrea să se grăbească. Tu vrei să grăbeşti lucrurile, dar eşti precaut, pentru a nu strica momentul. Poate un pic de muzică ar mai destinde atmosfera. Pe măsură ce trece timpul, ea îşi dă bluza jos, suţine că-i este cald. Tu începi să o cuprinzi timid cu braţele, dar îţi este frică să nu o alungi. Săruturi dulci încep să curgă din buzele voastre virgine, şi începi să îi desfaci sutienul(sau cel puţin încerci, pentru că îţi este imposibil). Pantalonii sunt aruncaţi cu brutalitate după canapea, lenjeria ameninţă şi ea să fie agresată. Vă opriţi pentru un moment, şi tu o întrebi -Eşti sigură că vrei asta? Emoţia momentului şi căldura trupurilor unite nu îi permite decât o timidă aprobare din cap. Să nu uităm protecţia, nu şi-ar dori nimeni ca toate acele cursuri de la liceu să fi fost în zadar susţinute. Te încurci un pic, eşti confuz, pentru că nu ai mai făcut asta niciodată. Dar ea te ajută. Amândoi simţiţi tensiunea clipei, amândoi sţiţi acum că puteţi merge până la capăt. Respiraţia echilibrată şi armonioasă îi este întreruptă de un suspin scurt, ca şi când şi-ar fi dat sufletul sub tine. Un nou suspin, apoi încă unul....îmbrăţişările şi arcuirile perfecte ale corpurilor voastre unite sub un singur suflu îţi confirmă faptul că nu ai aşteptat clipa aceasta în zadar. Dar nici ea, pentru că nu regretă nimic. Îţi zâmbeşte, iar tu ştii cum să-i întorci favoarea. Un ultim suspin te îmbrăţisează şi îţi şopteşte cuvinte calde, în liniştea energizantă ce s-a lăsat în urma voastră...

-Te iubesc!
-Şi eu te iubesc!...